Loading...
Familie, parteneriat și susținere pentru aparținători 2017-06-20T13:10:51+00:00

Familie, parteneriat și susținere pentru aparținători

Cancerul aduce cu sine schimbare – pentru aparținători, partener și familie.

Viața de zi cu zi poate fi dificilă, mai ales în primele zile de la diagnosticare. În acest sens, o informare cât mai cuprinzătoare poate fi de ajutor, pe lângă informaţiile primite prin discuțiile cu medicul specialist.

Atenție la suprasolicitare

Partenerii și aparținătorii pacienților cu cancer percep adesea perioada de după diagnosticare ca pe o dublă solicitare. Prioritizând îngrijirea bolnavului, aceștia tind de multe ori să își neglijeze propriile nevoi. Acest fapt este de înțeles, pentru că într-o situație dificilă de viață se dorește cea mai bună asistență și îngrijire pentru cel drag. Există însă aici riscul de a uita de propriile nevoi și de a depăși, în mod repetat, limita proprie de rezistență. Ofertele speciale de consiliere psiho-oncologică pentru aparținători pot fi de ajutor.

Viața se schimbă pentru pacient și aparținători odată cu apariția bolii; cu toate acestea, schimbarea nu este totală. Asistența din exterior poate contribui semnificativ la ameliorarea condiției. Alături de partenerul de viață sau de cei apropiați, se poate decide, de exemplu, cine ar putea contribui la sarcinile concrete din viața de zi cu zi, dată fiind noua situație. Dacă apropiaților le este clarificată în detaliu condiția bolii, frica de îmbolnăvire poate fi combătută și izolarea socială poate fi prevenită.1

În plus, contactul cu oameni aflați în aceeași situație poate fi de ajutor. În acest scop, sunt formate adesea grupuri de sprijin care de adresează atât pacienților, cât și aparținătorilor.

  • Confruntarea cu cancerul este adesea dureroasă pentru cei apropiaţi. Sunt disponibile mai multe servicii specializate. Printre acestea se numără centrele de consiliere pentru cancer, clinicile ambulatorii de psiho-oncologie, consilierea de cuplu sau organizații ale pacienților sau de autoajutorare.
  • Abordările deschise pot ajuta la reducerea temerilor. Încercați, așadar, să discutați despre grijile și problemele care vă frământă cu partenerul și aparținătorii.
  • Nu suprasolicitaţi partenerul sau aparținătorii. Decideți împreună în etapele dificile ce lucruri dorește partenerul să facă singur și la ce sarcini ar dori să renunțe.
  • Verificați ce sarcini vă puteţi asuma în viața de zi cu zi.
  • Fiți sincer cu dumneavoastră și încercați să evitați suprasolicitarea. Poate că sunt sarcini care pot fi excluse din programul de zi cu zi sau lăsate altor persoane?
  • Nu luați decizii importante singur, în pripă, ci implicați partenerul sau aparținătorii.
  • Încercați să vă exprimaţi sentimentele și să le acceptați. Chiar și furia sau mânia față de partener pot fi reacții normale. Nu trebuie să vă reprimaţi sentimentele.
  • Încercați să vă sprijiniți partenerul sau aparținătorii în gestionarea bolii, fără a face presiuni constante. În cazul în care terapia este dificilă, ar putea fi utilă o încurajare.
  • Bucurați-vă de partea frumoasă a vieții. Răsfățați-vă împreună cu partenerul sau cu aparținătorii, acordând timp pentru aceasta în viața de zi cu zi. Nu trebuie să fie ceva grandios: chiar și o plimbare în pădure sau o cină în doi pot fi cadrul ideal pentru intimitate și apropiere.