Loading...
Tabloul clinic al afecțiunii 2017-07-13T16:02:14+00:00

Tabloul clinic al afecțiunii

Cancerul pulmonar își are originea în general în celulele degenerate ale mucoasei care căptușește căile respiratorii inferioare (bronhiile). Termenul medical pentru cancerul pulmonar este carcinom pulmonar sau bronșic (Carcinom = tumoare malignă, cancer). Dacă afecțiunea nu este depistată și tratată, cancerul de cele mai multe ori nu rămâne cantonat la nivelul plămânilor, ci se extinde. Celulele modificate malign invadează mai întâi organele învecinate, precum pleura. În cazul în care celulele tumorale dobândesc acces la sistemul circulator, fie prin intermediul vaselor sanguine, fie prin intermediul ganglionilor limfatici și al sistemului limfatic, ele se pot cantona în alt organ și acolo pot forma tumori-fiice, numite metastaze. Carcinomul pulmonar formează metastaze cel mai frecvent în ficat, creier și oase.

Se diferențiază două forme de bază de cancer pulmonar:1

  • o formă fără celule mici, cea mai frecventă, care survine într-un procent de 85% din cazuri. Conform denumirii în limba engleză, se folosește pentru această formă și acronimul NSCLC („non small cell lung cancer” = carcinom pulmonar fără celule mici)
  • o formă cu celule mici, cu creștere deosebit de rapidă, care reprezintă un procent de aprox. 15% din totalul cazurilor de cancer.

În cele ce urmează se va discuta despre NSCLC, aceasta fiind cea mai frecventă formă de cancer pulmonar.

Structura și funcția plămânului sănătos vor fi discutate detaliat în secțiunile următoare.

Rolul plămânului este de a prelua oxigenul, care este transportat în întregul corp prin intermediul circulației sanguine. Acest lucru este important pentru supraviețuire, deoarece toate organele au nevoie de oxigen pentru a-și îndeplini rolul și funcția. Per respirație se inspiră și expiră un volum de  aproximativ o jumătate de litru de aer, ceea ce corespunde unui volum de aprox 10.000 de litri pe zi.

În corpul omenesc se găsesc doi plămâni, situați la dreapta și la stânga inimii, în torace, fiind protejați de coaste. Țesutul pulmonar constă în primul rând din bronhii și alveole.

În momentul inspirului, aerul trece prin gură și nas și ajunge în faringe, iar de acolo în trahee. Aceasta se ramifică în două „ramuri”, numite bronhii principale.

Fiecare bronhie principală furnizează aer pentru un plămân și la rândul ei se ramifică precum crengile unui copac în ramuri tot mai mici, deci bronhii mai mici. De aceea se numește arborele bronșic.

Traheea și bronhiile sunt căptușite cu o mucoasă specială, care este prevăzută cu mici peri mobili. Acești perișori au rolul de a mobiliza din căile respiratorii către exterior mici particule de praf sau alți corpi străini, pentru a nu ajunge în plămâni.

La capătul celor mai mici ramificații ale bronhiilor se găsesc alveolele, la nivelul cărora are loc „schimbul de gaze”. Oxigenul este transferat în sânge și poate fi transportat prin intermediul circulației sanguine mai departe către organele din corp. Dioxidul de carbon este preluat din sânge și eliminat prin expir.

Structura plămânului

Structura plămânului